Ioan 4:4-26 4Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria,5a ajuns lângă o cetate din ținutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care-l dăduse Iacov fiului său Iosif.6Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, ședea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al șaselea.

7A venit o femeie din Samaria să scoată apă.„Dă-Mi să beau”,i-a zis Isus.8Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mâncării.9Femeia samariteană I-a zis: „Cum Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteană?” – Iudeii, în adevăr, n-au legături cu samaritenii. –

10Drept răspuns, Isus i-a zis:„Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și Cine este Cel ce-ți zice: „Dă-Mi să beau!”, tu singură ai fi cerut să bei, și El ți-ar fi dat apă vie.”11„Doamne”, I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă; de unde ai putea să ai, dar, această apă vie?12Ești Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta și a băut din ea el însuși și feciorii lui și vitele lui?”13Isus i-a răspuns:„Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăși sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă, apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apă care va țâșni în viața veșnică.”15„Doamne”, I-a zis femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot.” 16„Du-te”,i-a zis Isus,„de cheamă pe bărbatul tău și vino aici”.17Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat.” Isus i-a zis:„Bine ai zis că n-ai bărbat.18Pentru că cinci bărbați ai avut; și acela pe care-l ai acum nu-ți este bărbat. Aici ai spus adevărul.”19„Doamne”, I-a zis femeia, „văd că ești proroc.

20Părinții noștri s-au închinat pe muntele acesta; și voi ziceți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”21„Femeie”,i-a zis Isus,„crede-Mă că vine ceasul când nu vă veți închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.22Voi vă închinați la ce nu cunoașteți; noi ne închinăm la ce cunoaștem, căci Mântuirea vine de la iudei.23Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh și în adevăr; fiindcă astfel de închinători dorește și Tatăl. Dumnezeu este Duh; și cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh și în adevăr.”

25„Știu”, I-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zice Hristos); când va veni El, are să ne spună toate lucrurile.”26Isus i-a zis:„Eu, Cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.”

Ioan 4:27-42  27Atunci au venit ucenicii Lui și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuși niciunul nu I-a zis: „Ce cauți?” sau: „Despre ce vorbești cu ea?”28Atunci femeia și-a lăsat găleata, s-a dus în cetate și a zis oamenilor:29„Veniți de vedeți un Om care mi-a spus tot ce am făcut; nu cumva este Acesta Hristosul?”30Ei au ieșit din cetate și veneau spre El.

31În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce și ziceau: „Învățătorule, mănâncă!”32Dar El le-a zis:„Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoașteți.”33Ucenicii au început să-și zică deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?”34Isus le-a zis:„Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui. 35Nu ziceți voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Iată, Eu vă spun: ridicați-vă ochii și priviți holdele care sunt albe acum, gata pentru seceriș.36

Cine seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică; pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure în același timp.37Căci, în această privință, este adevărată zicerea: „Unul seamănă, iar altul seceră.”38Eu v-am trimis să secerați acolo unde nu voi v-ați ostenit; alții s-au ostenit, și voi ați intrat în osteneala lor.”

39Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut.”40Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile.41Mult mai mulți au crezut în El din pricina cuvintelor Lui.42Și ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înșine și știm că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii.”

Cei 12 apostoli

Petru  

nume initial: Simon

Andrei

fratele lui Petru

Iacob

fiul lui Zevedei

Ioan

fratele lui Iacob

Filip

 

Bartolomeu

zis si Natanael

Toma

 

Matei

 

Iacob

fiul lui Alfeu

Tadeu

zis si Iuda

Simon

Canaanitul sau Zelotul

Iuda

Iscarioteanul

Matei 12:15b-21 15După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toţi bolnavii16şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut;17ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:18„Iată Robul Meu pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi va vesti Neamurilor judecata.19El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe uliţe.20Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata.21Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.”

Marcu 3:7-12 7Isus S-a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulţime de oameni din Galileea; şi o mare mulţime de oameni din Iudeea,8din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, când a auzit tot ce făcea, a venit la El.9Isus a poruncit ucenicilor să-I ţină la îndemână o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod.10Căci El vindeca pe mulţi şi de aceea toţi cei ce aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El.11Duhurile necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.”12Dar El le poruncea îndată cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut.

Luca 6:17-19 17S-a coborât împreună cu ei şi S-a oprit într-un podiş unde se aflau mulţi ucenici de ai Lui şi o mare mulţime de oameni, care veniseră din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe lângă marea Tirului şi a Sidonului ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor.18Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi.19Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieşea o putere care-i vindeca pe toţi.

Marcu 3:13-1913În urmă, Isus S-a suit pe munte; a chemat la El pe cine a vrut, şi ei au venit la El.14A rânduit dintre ei doisprezece, ca să-i aibă cu Sine şi să-i trimită să propovăduiască.15Le-a dat şi putere să vindece bolile şi să scoată dracii.16Iată cei doisprezece pe care i-a rânduit: Simon, căruia i-a pus numele Petru;17Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care tălmăcit înseamnă: „Fiii tunetului”;18Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon, canaanitul,19şi Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.

Luca 6:12-1612În zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.13Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, şi anume:14pe Simon, pe care l-a numit şi Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu;15pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit zelotul;16pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător.

Luca 1:5-25 5 În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, şi se chema Elisaveta. 6 Amîndoi erau neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, şi păzeau fără pată toate poruncile şi toate rînduielile Domnului. 7 N'aveau copii, pentrucă Elisaveta era stearpă; şi amîndoi erau înaintaţi în vîrstă.

Dar, pe cînd slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rîndul cetei lui, 9 după obiceiul preoţiei, a ieşit la sorţi să intre să tămîieze în Templul Domnului.10 În ceasul tămîierii, toată mulţimea norodului se ruga afară.

11 Atunci un înger al Domnului s'a arătat lui Zaharia, şi a stătut în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere. 12 Zaharia s'a spăimîntat, cînd l-a văzut; şi l -a apucat frica.

13 Dar îngerul i -a zis: ,,Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisaveta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan. 14 El va fi pentru tine o pricină de bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui.15 Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare, şi se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale.16 

El va întoarce pe mulţi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii, şi pe cei neascultători la umblarea în înţelepciunea celor neprihăniţi, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El."

18 Zaharia a zis îngerului: "Din ce voi cunoaşte lucrul acesta? Fiindcă eu sînt bătrîn, şi nevastă-mea este înaintată în vîrstă." 

19 Drept răspuns, îngerul i -a zis: ,,Eu sînt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimes să-ţi vorbesc, şi să-ţi aduc această veste bună. 20 Iată că vei fi mut, şi nu vei putea vorbi, pînă în ziua cînd se vor întîmpla aceste lucruri, pentrucă n'ai crezut cuvintele mele, cari se vor împlini la vremea lor."

21 Norodul însă aştepta pe Zaharia, şi se mira de zăbovirea lui în Templu. 22 Cînd a ieşit afară, nu putea să le vorbească; şi au înţeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne într'una, şi a rămas mut.23 După ce i s'au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s'a dus acasă.

24 Peste cîtva timp, Elisaveta, nevasta lui, a rămas însărcinată, şi s'a ţinut ascunsă de tot cinci luni. ,,Căci", zicea ea, 25 ,,iată ce mi -a făcut Domnul, cînd Şi -a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni."

CapernaumIoan 4:43-54 43După aceste două zile, Isus a plecat de acolo, ca să Se ducă în Galileea.44Căci El însuși spusese că un proroc nu este prețuit în patria sa.45Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră și ei la praznic.46Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaș împărătesc al cărui fiu era bolnav.47Slujbașul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui care era pe moarte.48Isus i-a zis:„Dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!”49Slujbașul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu.”50„Du-te”,i-a zis Isus,„fiul tău trăiește.”Și omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus și a pornit la drum.51Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui și i-au adus vestea că fiul lui trăiește.52El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Și ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al șaptelea, l-au lăsat frigurile.”53Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus:„Fiul tău trăiește.”Și a crezut el și toată casa lui.54Acesta este iarăși al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.

Matei 4:13-17 13A părăsit Nazaretul şi a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon și Neftali,14ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:15„Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor,16norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; și peste cei ce zăceau în ținutul și în umbra morții a răsărit lumina.”17De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică:„Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape.”

Marcu 1:15 15El zicea:„S-a împlinit vremea, și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie.”

Luca 4:14-15 14Isus, plin de puterea Duhului, S-a întors în Galileea și I s-a dus vestea în tot ținutul dimprejur.15El învăța pe oameni în sinagogile lor și era slăvit de toți.

Matei 4:18-22 18Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.19El le-a zis: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.”

 20Îndată ei au lăsat mrejele şi au mers după El.21De-acolo a mers mai departe şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. El i-a chemat.22Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor şi au mers după El.

Marcu 1:16-20 16Pe când trecea Isus pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari.17Isus le-a zis:„Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.”18Îndată, ei şi-au lăsat mrejele şi au mers după El.19A mers puţin mai departe şi a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care, şi ei, erau într-o corabie şi îşi dregeau mrejele.20Îndată i-a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în corabie cu cei ce lucrau pe plată şi au mers după El.

Luca 5:1-11 1Pe când Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,2Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieşiseră din ele să-şi spele mrejele.3S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon: şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi a şezut jos şi învăţa pe noroade din corabie.

4Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon:„Depărteaz-o la adânc şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire.”5Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!”6După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele.7Au făcut semn tovarăşilor lor care erau în cealaltă corabie să vină să le ajute. Aceia au venit, şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se afunde corăbiile.8Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus şi I-a zis: „Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos.”9Fiindcă îl apucase spaima, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, din pricina pescuirii pe care o făcuseră.10Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarăşii lui Simon. Atunci Isus i-a zis lui Simon:„Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.”11Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul şi au mers după El.

Ruinele sinagogii din CapernaumMarcu 1:21-28  21S-au dus la Capernaum. Şi, în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă şi a început să înveţe pe norod.22Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui; căci îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii.23În sinagoga lor era un om care avea un duh necurat. El a început să strige:24„Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: eşti Sfântul lui Dumnezeu!”25Isus l-a certat şi i-a zis:„Taci şi ieşi afară din omul acesta!”26Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturându-l cu putere şi scoţând un strigăt mare.27Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: „Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpân chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!”28Şi îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.

Luca 4:31-37  31S-a coborât în Capernaum, cetate din Galileea, şi acolo învăţa pe oameni în ziua Sabatului.32Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, pentru că vorbea cu putere.33În sinagogă se afla un om care avea un duh de drac necurat şi care a strigat cu glas tare:34„Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădeşti? Te ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.”35Isus l-a certat şi i-a zis:„Taci şi ieşi afară din omul acesta!”Şi dracul, după ce l-a trântit jos, în mijlocul adunării, a ieşit afară din el, fără să-i facă vreun rău.36Toţi au fost cuprinşi de spaimă şi ziceau unii către alţii: „Ce înseamnă lucrul acesta? El porunceşte cu stăpânire şi cu putere duhurilor necurate, şi ele ies afară!”37Şi I s-a dus vestea în toate împrejurimile.

Matei 8:14-17 14Isus S-a dus apoi în casa lui Petru şi a văzut pe soacra acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri.15S-a atins de mâna ei, şi au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat şi a început să-I slujească.16Seara, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate şi a tămăduit pe toţi bolnavii,17ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: „El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre.”

Marcu 1:29-34 29După ce a ieşit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov şi Ioan în casa lui Simon şi a lui Andrei.30Soacra lui Simon zăcea în pat prinsă de friguri; şi îndată au vorbit lui Isus despre ea.31El a venit, a apucat-o de mână, a ridicat-o în sus, şi au lăsat-o frigurile. Apoi ea a început să le slujească.32Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii.33Şi toată cetatea era adunată la uşă.34El a vindecat pe mulţi care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulţi draci şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoşteau.

Luca 4:38-41 38După ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari, şi L-au rugat pentru ea.39El S-a plecat spre ea, a certat frigurile şi au lăsat-o frigurile. Ea s-a sculat îndată şi a început să le slujească.40La asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de felurite boli, îi aduceau la El. El Îşi punea mâinile peste fiecare din ei şi-i vindeca.41Din mulţi ieşeau şi draci care strigau şi ziceau: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” Dar El îi mustra şi nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Hristosul.

Matei 4:23-25 23Isus străbătea toată Galileea, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod.24I s-a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El îi vindeca.25După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.

Marcu 1:35-39 35A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.36Simon şi ceilalţi care erau cu El s-au dus să-L caute;37şi, când L-au găsit, I-au zis: „Toţi Te caută.”38El le-a răspuns:„Haidem să mergem în altă parte, prin târgurile şi satele vecine, ca să propovăduiesc şi acolo; căci pentru aceasta am ieşit.”39Şi S-a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galileea; şi scotea dracii.

Luca 4:42-44 42Când s-a crăpat de ziuă, Isus a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Noroadele au început să-L caute în toate părţile şi au ajuns până la El: voiau să-L oprească să nu plece de la ei.43Dar El le-a zis:„Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi; fiindcă pentru aceasta am fost trimis.”44Şi propovăduia în sinagogile Galileii.

Matei 8:1-4 1Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El.2Şi un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi.”3Isus a întins mâna, S-a atins de el şi a zis:„Da, vreau, fii curăţat!”Îndată a fost curăţată lepra lui.4Apoi Isus i-a zis:„Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului şi adu darul pe care l-a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei.”

Marcu 1:40-45 40A venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi-I zicea: „Dacă vrei, poţi să mă cureţi.”41Lui Isus I s-a făcut milă de el, a întins mâna, S-a atins de el şi i-a zis:„Da, voiesc, fii curăţat!”42Îndată l-a lăsat lepra, şi s-a curăţat.43Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numaidecât44şi i-a zis:„Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului şi adu pentru curăţarea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.”45Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că Isus nu mai putea să intre pe faţă în nicio cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.

Luca 5:12-16 12Isus era într-una din cetăţi. Şi iată că un om plin de lepră, cum L-a văzut, s-a aruncat cu faţa la pământ, L-a rugat şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi.”13Isus a întins mâna, S-a atins de el şi i-a zis:„Da, voiesc, fii curăţat!”Îndată, l-a lăsat lepra.14Apoi i-a poruncit să nu spună nimănui.„Ci du-te”,i-a zis El,„de te arată preotului şi adu pentru curăţarea ta ce a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei.”15Se răspândea tot mai mult vestea despre El, şi oamenii se strângeau cu grămada, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor.16Iar El Se ducea în locuri pustii, şi Se ruga.

Matei 9:1 1Isus S-a suit într-o corabie, a trecut marea şi a venit în cetatea Sa.

Luca 5:17-26 17Într-una din zile, Isus învăţa pe noroade. Nişte farisei şi învăţători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece.18Şi iată că nişte oameni purtau într-un pat pe un slăbănog şi căutau să-l ducă înăuntru, ca să-l pună înaintea Lui.

19Fiindcă n-aveau pe unde să-l ducă înăuntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperişul casei şi l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus.20Când le-a văzut credinţa, Isus a zis:„Omule, păcatele îţi sunt iertate!”21Cărturarii şi fariseii au început să cârtească şi să zică în ei înşişi: „Cine este Acesta, de rosteşte hule? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?”22Isus, care le-a cunoscut gândurile, a luat cuvântul şi le-a zis:„Pentru ce cârtiţi în inimile voastre?23Ce este mai lesne, a zice: „Păcatele îţi sunt iertate” sau a zice: „Scoală-te şi umblă”?24Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele: „Ţie îţi poruncesc”,a zis El slăbănogului,„scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă”.25Şi, numaidecât, slăbănogul s-a sculat, în faţa lor, a ridicat patul pe care zăcea şi s-a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu.26Toţi au rămas uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu; plini de frică, ziceau: „Azi am văzut lucruri nemaipomenite.”

Matei 9:2-82Şi iată că I-au adus un slăbănog care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut credinţa şi a zis slăbănogului:„Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!”3Şi iată că unii din cărturari au zis în ei înşişi: „Omul acesta huleşte!”4Isus, care le cunoştea gândurile, a zis:„Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre?5Căci ce este mai lesne? A zice: „Iertate îţi sunt păcatele”, sau a zice: „Scoală-te şi umblă”?6Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, „Scoală-te”,a zis El slăbănogului,„ridică-ţi patul şi du-te acasă.”7Slăbănogul s-a sculat şi s-a dus acasă.8Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

Marcu 2:1-12 1După câteva zile, Isus S-a întors în Capernaum. S-a auzit că este în casă2şi s-au adunat îndată aşa de mulţi, că nu putea să-i mai încapă locul dinaintea uşii. El le vestea Cuvântul.3Au venit la El nişte oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi.4Fiindcă nu puteau să ajungă până la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperişul casei unde era Isus şi, după ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul.5Când le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului:„Fiule, păcatele îţi sunt iertate!”6Unii din cărturari, care erau de faţă, se gândeau în inimile lor:7„Cum vorbeşte Omul acesta astfel? Huleşte! Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu?”8Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gândeau astfel în ei şi le-a zis:„Pentru ce aveţi astfel de gânduri în inimile voastre?9Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: „Păcatele îţi sunt iertate”, ori a zice: „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă”?10Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele,11„Ţie îţi poruncesc”,a zis El slăbănogului,„scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă.”12Şi îndată, slăbănogul s-a sculat, şi-a ridicat patul şi a ieşit afară în faţa tuturor; aşa că toţi au rămas uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu şi ziceau: „Niciodată n-am văzut aşa ceva!”

Comentarii