Anul 6 î.H.

Luca 1:57-80 57 Elisabetei i s-a împlinit vremea să nască; și a născut un fiu. 58Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare față de ea și se bucurau împreună cu ea.59În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său. 60Dar mama lui a luat cuvântul și a zis: „Nu. Ci are să se cheme Ioan.”61Ei i-au zis: „Nimeni din rudeniile tale nu poartă numele acesta.” 62Și au început să facă semne tatălui său, ca să știe cum ar vrea să-i pună numele. 63Zaharia a cerut o tăbliță de scris și a scris, zicând: „Numele lui este Ioan.” Și toți s-au minunat. 64În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el vorbea și binecuvânta pe Dumnezeu. 65Pe toți vecinii i-a apucat frica și în tot ținutul acela muntos al Iudeii se vorbea despre toate aceste lucruri. 66Toți cei ce le auzeau le păstrau în inima lor și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?” Și mâna Domnului era într-adevăr cu el. 

67Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfânt, a prorocit și a zis: 68„Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său. 69Și ne-a ridicat o mântuire puternică în casa robului Său David, – 70cum vestise prin gura sfinților Săi proroci care au fost din vechime –71mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc! 72Astfel Își arată El îndurarea față de părinții noștri și Își aduce aminte de legământul Lui cel sfânt, 73potrivit jurământului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam,74că, după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmașilor noștri, ne va îngădui să-I slujim fără frică, 75trăind înaintea Lui în sfințenie și neprihănire, în toate zilele vieții noastre.

 76Și tu, pruncule, vei fi chemat proroc al Celui Preaînalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui 77și să dai poporului Său cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui;78datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălțime, 79ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul și în umbra morții și să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!” 80Iar pruncul creștea și se întărea în duh. Și a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui înaintea lui Israel.

Comentarii